Dupa cucerirea Daciei de către împăratul Traian, în urma actiunilor militare întreprinse în perioada 105-106 e. n., autorităţile romane includ noua provincie în reţeaua poştală a Imperiului Roman, cunoscută sub denumirea de cursus publicus , pe care o menţin aici pînă în anul 271, cînd administraţia romană s-a retras peste Dunăre.
Serviciul poştal în Moldova a luat naştere concomitent cu organizarea statală a principatului, din necesitatea de a transmite poruncile voievozilor pînă în cele mai îndepartate puncte ale tării. Curierii domnului se numeau olaci sau olăcari . Cailor de poştă li se spunea cai de olac , iar căruţelor de poştă-olace .
Responsabil de corespondenţa purtată de domn era logofătul al treilea, care mai tîrziu în sec. XVI va fi înlocuit de marele postelnic, acesta trebuia sa fie cărturar, scriitor bun si vorbitor "totdeauna lînga domn". O intensă corespondentă cu străinătatea a întretinut Ştefan cel Mare si Sfînt (1457-1504).
Cuvîntul menzil , intrat în circuitul limbii române, provine din limba turcă, semnificînd locul unde se schimbau caii de poştă sau de menzil, adică staţie de poştă. Aceste releuri de poştă, conduse de un căpitan de menzil, au luat fiintă în Moldova în prima jum. a sec.XVII-lea.
Curierii trimişi cu misiuni în cadrul tării se numeau lipcani , iar cei care plecau în străinătate-călărasi . Impozitul pentru poştă ce apăsa greu populaţia ţării l-a determinat pe Constantin Mavrocordat (1741-1743) să realizeze reforma conform căreia cheltuielile necesare pentru deplasarea curierilor sa fie suportate de stat. Spre sfîrsitul sec. XVIII- începutul sec. XIX menzilurile erau date în concesiune. Sarcina de a le întreţine şi-o asumau unii boieri de seamă, care încheiau cu vistieria contract pe un termen de patru ani si jumătate.
Poşta în Basarabia şi în Moldova
Conform Tratatului de pace semnat în ziua de 16/28 mai 1812 la Bucuresti, ce a pus capăt razboiului ruso-turc din anii 1806-1812, teritoriul Moldovei situat între rîurile Prut si Nistru a fost anexat la Imperiul Rus, provincia fiind în curînd numită Basarabia. Boierului moldovean Scarlat Sturza, desemnat în funcţia de guvernator civil, i s-a acordat dreptul să "instituie poştele".
În Chisinau, centrul administrativ al provinciei, expediţiei poştale i-au fost oferite doua case. În 1816, Departamentul II al guvernului local avea angajaţi 245 de simiraşi si 32 de lipcani.
Transportarea corespondenţei expediate peste hotarele Basarabiei depindea de orarul stabilit de Oficiul poştal de frontiera din Dubăsari. Plata pentru greutate, asigurare si ştafetă se efectua în piaştri, conform regulamentului din 13 decembrie 1807, privind funcţionarea poştei în Moldova.
În 1816, Expediţia poştală din Chisinau este transformată în Oficiu Poştal Regional, condus de poştmeister. În corespundere cu prevederile Regulamentului organizării administrative a Basarabiei, adoptat de împăratul Alexandru I la 29 aprilie 1818, la Chisinau urma sa functioneze în continuare Oficiul Poştal Regional, iar în ţinuturi - expediţii poştale.
Prin memoriul său din 31 decembrie 1851, Cancelaria Comitetului pentru staţiile poştale ale Basarabiei informa instituţia specială pentru prestaţii judeţene că în provincie sunt în total 50 de staţii de poştă, printre care: Balti, Tighina, Ismail, Leova, Reni.
În urma izbucnirii în toamna anului 1853 a razboiului din Crimeia, autorităţile ruseşti au luat unele măsuri de securitate pe teritoriul Basarabiei, îndepărtînd de la frontieră o serie de instituţii statale, inclusiv si cele poştale.
Ofciul poştal difuza de asemenea si un sir de ziare si reviste. Prima publicaţie periodică din provincie se întitula Buletinul regiunii Basarabia , primul număr al căreia a aparut la 17 iulie 1854. Oficii poştale erau în toate centrele judeţene, fiecare avînd cîte un poştmaistru, un adjunct ş cîţiva poştaşi.
Conform clauzelor tratatului de pace de la Paris din 30 martie 1856, care a pus capat razboiului din Crimeia, Rusia a retrocedat Principatului Moldova o parte din sudul Basarabiei. Acest teritoriu, împartit din punct de vedere administrativ în trei judete - Bolgrad, Cahul si Ismail, timp de 22 de ani ( pîna la încheierea în ziua de 13 iulie 1878 a Tratatului de pace de la Berlin) a fost încadrat în sistemul postal al Moldovei, iar dupa actul de la 24 ianuarie 1859-în cel al României.
In 1857 în urma propunerilor comisiei ce se ocupa de reformarea sistemului poştal în Principatul Moldova, poştele se constituie definitiv ca institutie de stat, se înfiinţeaza noi oficii poştale, se înmultesc cursele de diligente, se asigura personalului poştal salarii fixe si înaintări, se stabilesc norme precise de lucru, se instituie tarife rationale, se introduc cutiile de scrisori si, în fine, se introduc timbrele poştale.
Primele mărci poştale adezive moldovenesti sunt numite conventional Cap de bour.
Prima emisiune, constituită din 4 mărci cu valorile nominale de 27, 54, 81 si 108 parale a fost pusă în circulaţie la 22 iulie 1858, pe desen fiind reprezentat cap de bour, cornul poştal, o stea cu cinci colţuri, şi inscripţia PORTO SCRISORI cu caractere chirilice.
La 29 august 1864, Regele Alexandru Ioan Cuza aprobă comasarea serviciului postal cu cel telegrafic, iar prin ordonanţa din 3 decembrie 1865 promulgă prima lege de organizare poştal-telegrafică.
Dupa votarea de către Sfatul Ţarii, la 27 martie/9 aprilie 1918, a actului unirii Basarabiei cu România, Ministerului Căilor de comunicaţie, Poştelor, Telegrafelor si Telefoanelor i s-a schimbat denumirea în Directoratul Lucrărilor Publice.
Cu începere de la 10 mai 1918, legea de organizare poştală din România prin decret regal a fost extinsă si în Basarabia. În conformitate cu legea privind organizarea administraţiei si personalului poştelor, telegrafelor ti telefoanelor din 20 aprilie 1927, teritoriul României a fost divizat în 10 Direcţii regionale, una dintre care îsi avea resedinţa la Chişinău.
Curînd în cadrul măsurilor de intensificare a rapidităţii de transportare a corespondenţei la destinaţie, Direcţia Generală P.T.T. a realizat o actiune importantă, modificînd metoda manipulării corespondenţei depuse cu menţiunea expres . Corespondenţa recomandată cu menţiunea expres trebuia sa fie prezentată de expeditori cu putin timp înaintea plecării trenurilor, pe cînd pentru corespondenta simpla cu aceeasi mentiune oficiile postale au instalat cutii poştale.
Dupa anexarea Basarabiei la Uniunea Sovietica la 28 iunie 1940, Sistemul poştal al provinciei, a fost subordonat Directiei Comisariatului Popular al Comunicaţiilor ale U.R.S.S. de pe lînga Consiliul Comisarilor Poporului al R.S.S.M.
Poşta în R.S.S. Moldovenească
Dupa reocuparea Basarabiei, în 1944, de catre trupele sovietice, pe cea mai mare parte a teritoriului ei dezmembrat, numita R.S.S. Moldoveneasca, si-a reluat activitatea Direcţia Împuternicitului Comisariatului Popular al Telecomunicaţiilor al U.R.S.S. de pe lînga Consiliul Comisarilor Poporului al R.S.S.M.
La 28 august 1945, Scoala de meserii nr. 1 din Chisinau a fost dată în proprietate Direcţiei Împuternicitului Comisariatului Popular al Telecomunicaţiilor, care a transformat-o în şcoala profesională de telecomunicaţii, ea urmînd să instruiască un număr de 200 elevi. În Baza decretului Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M. din 16 februarie 1955 a fost instituit Ministerul Telecomunicaţiilor al R.S.S.M. care cuprindea în structura sa si Secţia Poştală.
Potrivit ordinului împuternicitului Ministerului Telecomunicaţiilor al U.R.S.S. de pe lîngă Consiliul de Ministri al R.S.S.M. din 23 octombrie 1947,ca urmare a desfiinţarii judeţelor în R.S.S.M., oficiile poştale judeţene au fost reorganizate în oficii poştale orăşănesti, iar în baza decretului Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M.din16 februarie 1955 a fost instituit Ministerul Telecomunicaţiilor al R.S.S.M.
În conformitate cu dispoziţia din 8 iulie 1967 a Consiliului de Ministri al R.S.S.M. ministrul telecomunicaţiilor al R.S.S.M. V. Rusu a emis la 22 iulie 1967 ordinul privind organizarea în cadrul Ministerului Telecomunicaţiilor a Direcţiei comunicaţiilor Poştale, Direcţiei Telecomunicaţiilor si Radiodifuziunii, Direcţiei de difuzare a presei "Soiuzpeciati" si Direcţiei de planificare financiară.
La 20 decembrie 1956 a fost dată în exploatare clădirea cu trei nivele a Secţiei de transportare a corespondenţei pe calea ferată, situată în preajma gării feroviare, a cărei construcţie demarase în aprilie 1952.
La sfîrsitul anilor 50 începutul anilor 60ziarele republicane erau transportate cu avionul în 12 centre raionale si 2 oficii poştale ( Basarabeasca si Tîrnova), în 21 de centrele raionale - cu transportul auto si numai în 2 centre raionale (Călărasi si Ungheni) - cu trenul.
Unul din principalele mijloace de transport ale poştaşilor era bicicleta. Pe parcursul anului 1960, bunaoara, lor le-au fost puse la dispoziţie 1700 de biciclete.
Spre sfîrsitul anului 1959 Oficiul Poştal Telegrafic Chisinau a fost trecut în edificiul casei Telecomunicaţiilor dat în exploatare a acestui an. Pentru instruirea viitorilor angajaţi în sfera telecomunicaţiilor, în iunie 1971 a fost organizat Colegiul de Telecomunicaţii din Chisinău.
În perioada postbelica au fost depuse eforturi susţinute în vederea creării unei reţele moderne de comunicaţii prin poştă.Desi a fost politizată, supusă principiilor socialismului, ca, deopotrivă, întreaga societate sovietică, poşta R.S.S.M. a cunoscut pe parcurs o dezvoltare notabilă.
Poşta Moldovei
În urma mişcării de renaştere si eliberare naţională, declansată, în perioada 1988-1989, la 23 iunie1990 este adoptată declaraţia de suveranitate a Republicii Moldova, iar la 27 august 1991 Parlamentul proclamă independenţa republicii Moldova.
La 29 ianuarie 1993, Ministerul Informaticii, Informaţiilor si Telecomunicaţiilor al Republicii Moldova emite un ordin, semnat de ministrul Ion Casian Cu privire la reorganizarea întreprinderilor de informatică si telecomunicaţii în întreprinderi de stat Poşta Moldovei si Moldtelecom, în care se mentionează : "În scopul sporirii eficacitatii serviciilor prestate în sfera telecomunicaţii si poşta din republică si luînd în considerare recomandaţiile si practica organizaţiilor internaţionale referitor la structurile în domeniul vizat s-a decis efectuarea separării patrimoniului comunicaţiilor poştale si difuzării poştei cu toate mijloacele tehnice, transportul, cladirile, echipamentul auxiliar, destinate pentru efectuarea activităţii procesului de comunicaţii poştale, de patrimoniul telecomunicaţiilor". Pe baza întreprinderilor reorganizate de informatică si telecomunicaţii în cadrul Ministerului Informaticii, Informaţiei si Telecomunicaţiilor al R.M., cu începere de la 1 martie 1993, au fost create: Întreprinderea de Stat "Posta Moldovei" si întreprinderea de telecomunicaţii Moldtelecom.
Anterior perioadei de instituire a Întreprinderii de Stat "Posta Moldovei", si anume de la 16 noiembrie 1992, Republica Moldova a devenit membru plenipotenţiar al Uniunii Poştale Universale, formînd cu celelalte tări-membre un teritoriu poştal unic. În colaborare cu alte state, Poşta Moldovei a aderat pe parcurs la un sir de organisme internaţionale de resort: Comunitatea Regională în Comunicaţii (CRC), PostEurop (Asociaţia operatorilor poştali din Europa( de la 1 ianuarie 1997) si altele.
Principalele reguli si condiţii de administrare, dezvoltare si exploatare a serviciilor poştale publice în Republica Moldova, drepturile si obligaţiile statului, persoanele fizice si juridice în domeniul comunicaţiilor interumane si transportului bunurilor materiale sunt stabilite prin Legea poştei , adoptată de parlamentul Republicii Moldova la 18 mai 1995. Conform acestei legi, Întreprinderii de Stat "Poşta Moldovei" i-a fost atribuită calitatea de operator naţional cu drept exclusiv de prestare a serviciilor poştale de baza, iar mijloacele de comunicaţii poştale existente la data adoptării ei au fost declarate proprietate a statului.
Din februrie1996 printre serviciile prestate de Poşta Moldovei se înscrie si serviciul de poşta rapidă EMS Moldova .
Poşta Moldovei desfaşoară de asemenea, o remarcabilă activitate filatelică. Din 1991, cînd a fost pusă în circulaţie prima serie de mărci poştale consacrate primei aniversări de la proclamarea suveranităţii Republicii Moldova si pînă în decembrie 1998 au fost emise 76 serii de mărci poştale.
La 23 iunie 2001, pentru prima dată în Moldova, a fost organizată Expozitia Filatelică Internatională Republica Moldova-România “Aripi peste Prut”. O dată remarcabilă în acest domeniu este si deschiderea magazinului filatelic în luna martie a anului 2004.
În scopul sporirii calitaţii Serviciului Poştei Rapide, în anul 2000 s-a implimentat reţeaua internaţională TULIPS, un sistem de urmarire si evidenţă a trimiterilor EMS, care informează clientela, în caz de necesitate, despre locul aflării trimiterii.
I.S. «Poşta Moldovei» asigură prestarea serviciilor poştale universale la nivelul intregii tări, actionînd in direcţia lărgirii spectrului de servicii, ridicării competitivităţii si accesibilităţii serviiciilor prestate. Utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne asigură prestarea de către Î.S. «Poşta Moldovei» a serviciilor noi, precum: poşta electronică si servicii Internet.
Un pas important în aceasta direcţie este implementarea în luna mai anului 2005 a sistemului automatizat «IFS-STEFI», elaborat de Uniunea Poştală Universală,care permite efectuarea schimbului de mandate internationale prin poşta electronică.
Din decembrie, 2004 este implimentat sistemul informaţional “Automatizarea locului de muncă a operatorului poştal”, care asigură on-line regimul de activitate cu serverul central al ÎS”Poşta Moldovei”.
I.S.”Poşta Moldovei”, întru extinderea relaţiilor sale de colaborare si participarea in dezvoltarea activităţilor telematice in cadrul Uniunii Poştale Universale, în ianuarie 2007,a aderat in calitate de membru la Cooperativa Telematics.
Pentru ca o afacere să fie de succes, trebuie sa posede capacitatea de a se adapta si de a inova, venind in permanenţă în întîmpinarea asteptărilor publicului-ţintă. Orice întreprindere are nevoie de oameni, dar o afacere de succes are nevoie de mai mult- de angajaţi calificaţi. Administraţia Î.S. „Poşta Moldovei” a făcut un pas important pentru asigurarea ramurei cu cadre calificate, inaugurînd în primăvara anului 2007 un Centru de Instruire pentru deservirea lucrătorilor întreprinderii . Obiectivul de bază în activitatea Centrului de Instruire fiind dezvoltarea calificării profesionale a angajaţilor din domeniul poştal, din toate raioanele ţării, oferindu-le sansa de a se familiariza cu ultimele noutăţi în domeniul dat. Acest lucru va da mai multe posibilităţi, va instrui mai multe cadre poştale profesioniste.
Principala 
Contacte 
Harta saitului 
Căutarea 
